My report to ANCS on Dying and Death 03 - in romanian language

Raport asupra celei de a treia ediţii a conferinţei internaţionale Dying and Death in 18th-21st century Europe: Refiguring Death Rites in Europe


Prezentare generală:

Cea de a treia ediţie a conferinţei internaţionale Dying and Death in 18th-21st century Europe: Refiguring Death Rites in Europe a fost organizată de către Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia, Radboud University of Nijmejen, Olanda, Ariodante Fabretti Foundation, Universitatea din Torino, Italia. Partenerii acestui eveniment ştiinţific au fost Consiliul Judeţean Alba, Direcţia de Patrimoniu Alba Iulia şi ANCS, Amurg. Romanian Cremation Association, Romanian Association for Death Studies si Giovanni Morandi Visconti, Centrul Cultural Italian din Alba Iulia. Iniţial conferinţa a fost preconizată a fi organizată la Râmeţ în judeţul Alba, însă datorită numărului mare de participanţi şi a numărului scăzut de posibilităţi de cazare a acestora s-a luat decizia, de către comitetul organizatoric al conferinţei, mutarea acesteia. Astfel, conferinţa a avut loc între 3 şi 5 septembrie 2010 în Alba Iulia fiind găzduită de Universitatea “1 Decembrie 1918” şi de catre Muzeul Naţional al Unirii. Au participat 71 de cercetători din 15 ţări europene (Marea Britanie, Italia, Danemarca, Finlanda, Germania, Bulgaria, Grecia, Franţa, Turcia, Olanda, Republica Ceha, Polonia, Ucraina, Republica Moldova şi România) precum şi din Noua Zeelandă, reprezentând diverse institute şi universităţi de prestigiu. În total au fost reprezentate peste 35 de universităţi, institute de cercetare sau alte ONG şi asociaţii.

Au fost organizate şase secţiuni ştiinţifice ale conferinţei, care datorită numărului mare de comunicării au trebuit sa fie organizate în paralel în primele doua zile. Organizarea de secţiuni paralele a reprezentat o premieră în istoria conferinţei, aspect ce relevă creşterea interesului ştiinţific asupra acestui eveniment, atât în ţară cât şi în străinătate.
De asemenea la conferinţa au participat în premieră cercetători din state europene nereprezentate pana acum, element ce releva creşterea prestigiului conferinţei în mediile academice. Astfel, pentru prima dată au fost reprezentate state din spaţiul balcanic, Europa nordică şi de asemenea s-a întărit participarea din spaţiul ex-sovietic.

Conferinţa s-a bucurat de o reflectare bună la nivelul presei locale dar şi naţionale:

http://www.adevarul.ro/locale/alba_iulia/Alba-Iulia-Cercetatori-conferinta-internationala_0_328767536.html
http://www.ziare.com/alba-iulia/stiri-actualitate/conferinta-despre-moarte-a-reunit-la-alba-iulia-peste-70-de-participanti-1613287
http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/conferinta-despre-moarte-a-reunit-la-alba-iulia-peste--de-participanti/sumar-articol/2955987/
http://www.eziare.com/stire/conferinta-despre-moarte,361486.html
http://stiri.freshinfo.ro/pentru-studenti-conferinta-internationala-despre-bautura-si-moarte-s159992671.html
http://www.informatiadealba.ro/2010/09/conferinta-despre-moarte-a-reunit-la-alba-iulia-peste-70-de-participanti /
www.monitorulab.ro/cms/arch/m_ab/.../2008-09-01.html


Din păcate, autorităţile locale au ignorat acest eveniment, în ciuda amplorii sale, lucru subliniat şi în presă.

Importanţa conferinţei:

Dying and Death in 18th-21st century Europe, International Conference este unica manifestare dedicate tematicii din România şi centrul şi sud-estul Europei. Din această perspectivă organizarea cele de a treia ediţii reprezintă garanţia permanentizării acestui eveniment. Prin subiectul avut in atenţie conferinţa obligă la un dialog pluri si transdisciplinar. Cea mai simpla justificare a acestei afirmaţii constă în situaţia în care este imposibil a se analiza subiectul muririi si morţii prin prisma unei singure ştiinţe.Obiective avute in vedere:- conturarea unei noi reţele a cercetătorilor interesaţi asupra tematicii din Vestul, Estul, Centrul si Sud Estul Europei; dacă în cazul conferinţelor în domeniu organizate în Europa Occidentala se remarcă o participare aproape exclusivă a cercetătorilor din acest spaţiu geografic, Dying and Death in 18th-21st Century Europe, constituie cea mai buna punte de legătură între cercetătorii înteresaţi de subiect din întreaga Europa. Totodată, pentru prima data s-a înregistrat participarea din spatii non-europene, o alta dovada creşterii la nivel internaţional al acestei conferinţe.

- dezvoltarea studiilor de gen in România: dacă la precedentele ediţii ale conferinţei accentul a căzut pe o participare predominanta a mediului academic transilvănean, cea de a treia ediţie a înregistrat o participare deosebită de la diverse universităţi si institute din Bucureşti sau alte centre de cercetare din ţară.
- încurajarea dialogului interdisciplinar asupra tematicii, obiectiv realizat, conferinţa bucurându-se de participarea unor specialişti din diverse ramuri ale ştiinţei: istorici, sociologi, psihologi, medici, preoţi, filologi, asistenţi sociali, artişti (Golie Talaie, artist plastic din Olanda in acest an) sau filosofi ori, pe de altă parte, persoane direct implicate în industria funerară (Cosmin Bodrean, Brian Parsons); participarea doctorului Constantin Bogdan a constitute un punct în plus pentru nivelul conferinţei, domnia sa fiind preşedintele Societăţii Romane de Îngrijiri Paleative si Gerontologie, sub patronajul UNESCO.
- s-a urmărit la fel ca în cazul ediţiilor precedente sensibilizarea opiniei publice româneşti asupra importanţei tematicii muririi si morţii, datorită specificităţilor naţionale în domeniu.
- încercarea de implementare a unor modele vest europene în domeniu în România: spre exemplu serviciile de îngrijiri paliative (dictat şi de creşterea accentuată în ultimii ani a bolnavilor de cancer în România – obiectiv atins prin calitatea si numărul participanţilor la aceasta secţiune a conferinţei) sau a tanatologiei şi a sistemul death education (implementat în Occident prin diverse programe ale unor universităţi de prestigiu – de pildă, Center for Death and Society, Universitatea din Bath, Marea Britanie);

- încurajarea colaborării internaţionale în domeniu: obiectiv atins prin organizarea în cotutela cu Radboud University of Nijemgen, Olanda si Ariodante Fabretti Foudation, Universitatea din Torino, Italia a acestui eveniment
- încurajarea dezvoltării unor dezbateri polemice pe subiecte privind murirea şi moartea în România: euthanasia, sinucidere, tematica crematoriilor şi incinerărilor umane, ultima dintre acestea fiind considerată drept alternativă la rezolvarea crizei locurilor de veci din mediul urban românesc
- diseminarea rezultatelor sub forma editării unui volum al conferinţei: dacă până în acest an volum conferinţei a fost editat de sine stătător, din acest an proceedings-urile manifestării ştiinţifice de faţă au fost publicate ca supliment la Annales Universitatis Apulenis. Series Historica, revista indexata BDI, CEOOL. Situaţia de fata constituie un imbold esenţial în creşterea calitativă a manifestării ştiinţifice. De asemenea, aceasta împrejurare explică şi costurile mult mai ridicate implicate in editarea volumului conferinţei faţaă de ediţiile precedente. Se va încerca publicarea a doua articole din proceedings-uri conferinţei în jurnale ISI (Transylvanian Review)

Concluzii si propuneri pentru viitor:

- Obiectivele urmărite de către organizatorii conferinţei au fost atinse, chestiune demonstrata prin participarea extinsa din ţară şi din străinătate la aceasta manifestare ştiinţifică, multitudinea de subiecte atinse, cât şi prin reflectarea evenimentului la nivelul mass-mediei locale şi centrale. Publicarea volumul conferinţei asigura transparenţa demersului de fata. Din nefericire, datorită deadline-ului “scurt” nu toţi participanţii la conferinţă au reuşit să trimită în timp optim comunicările lor pentru publicarea acestora în volum. Ca urmare a creşterii prestigiului internaţional al conferinţei, Cambridge Scholar Publishing a propus tipărirea unei selecţii a unor lucrări susţinute şi publicate in cele trei ediţii ale conferinţei care sa apără sub forma unei cărţi ce va fi editată anul viitor. Astfel, vizibilitatea conferenţei va creste prin aceasta, în mod sensibil. Din cele peste 120 de articole publicate în volumele conferinţelor desfăşurate între 2008 şi 2009 vor fi selectate circa 20 pentru a fi publicate în această carte.

- De asemenea participanţii români la această conferinţă au decis în unanimitate revigorarea Asociaţiei Române pentru Studii asupra Morţii (RADS). Rostul acestei asociaţii este asigurarea unui nucleu divers de cercetători români asupra domeniului, traducerea pentru înţelesul publicului larg a politicilor sociale privind moartea în România, semnalarea deficienţelor actuale în sistemul românesc al morţii şi încurajarea organelor abilitate de a proceda la diverse modificări pentru îmbunătăţirea acestuia. Au fost aleşi ca membri ai consiliului de conducere ai acestei asociaţii: Marius Rotar – preşedinte, Victor Tudor Rosu – vicepreşedinte, Adriana Teodorescu – secretar.
- Din punct de vedere ştiinţific au fost discutate si analizate majoritatea subiecte presupuse de fenomenul muririi şi evenimentul morţii: analiza istorică a evoluţie atitudinilor în fata muririi si a morţii, a modalităţilor de dispunere asupra cadavrului (înhumare sau incinerare – ultimul dintre acestea fiind puţin răspândit în România); , bioetică, euthanasie, sinucidere, corelaţia boală-moartea în postmodernitate, subiectul îngrijirilor paliative, tematica literaturii (culturii), corelaţiile intre religie şi înţelesurile morţii etc. Ca o premiera a fost organizată o secţiune dedicate noilor ritualizării ale morţii in contemporaneitate, analizându-se tendinţe novatoare în domeniu.
- dimensiunea interdisciplinară, multiculturală, multietnică sau interconfesională este intrinseca acestei conferinţe. În consecinţă, dialogul purtat a fost deseori polemic, aspect ce a ridicat nivelul general al manifestării.
- La fel ca in ediţiile precedente la aceasta ediţiei s-a remarcat prezenta activa a unor persoane implicate În industria funerara la această conferinţă. Spre exemplu, Amurg. Romanian Cremation Association s-a implicat activ atât ca partener, cat şi ca sponsor principal al manifestării.
- Ca urmare a succesului deosebit al acestei ediţii a conferinţei s-a decis organizarea la un nivel a celei de a patra ediţii în ultima săptămână din septembrie 2011. De asemenea s-au demarat procedurile preliminare privind organizarea în premieră într-o ţară central sud est europeană, în speţă România, a celei mai importante conferinţe, pe plan mondial dedicate tematicii – Death and the Disposal of the Body pentru cea de a 11 ediţie preconizată ăn 2013. Pentru atingerea acestui scop, s-au iniţiat deja dialogurile cu Association for Death Studies, care patronează aceasta manifestare de mare prestigiu.

- cât priveşte posibilele modalităţi de creştere a conferinţei, este necesară pe viitor introducerea unei selecţii a participanţilor mult mai severă întrucât exista riscul de a se ajunge la o conferinţa cu peste 150 de participanţi, ceea ce implică costuri extrem de ridicate de suportat de către organizatori. De asemenea, comitetul organizatoric al conferinţei studiază posibilitatea de a introducere o taxa de participare minimă la conferinţă. În plus, una dintre cerinţele esenţiale ale conferinţei ar fi pe viitor implicarea si sensibilizarea mai activă a factorului deciziţional politic, pentru a i se semnala la nivel cat mai accentuat necesitatea reformei sistemului medical şi funerar din România. Se urmăreşte invitarea pentru ediţia următoare a conferinţei a unor membri ai Parlamentului României (spre exemplu senatorul UDMR Peter Lakatos – autorul proiectului noi legii a cimitirelor) sau a altor factori de decizie naţionali.

- In concluzie se poate considera ca a treia ediţie a Dying and Death in 18th-21st century Europe a fost cea mai reuşita dintre toate ediţiile acestei conferinţe, atât prin numărul si calitatea participanţilor si nivelul ştiinţific atins, precum si prin perspective care s-au deschis pentru dezvoltarea acestei manifestării si a unor colaborări internaţionale ulterioare.


Marius Rotar