My report to ANCS about Dying and Death... International Conference, second edition

This is my report which I send to the Romanian National Authority for Scientific Research (ANCS) about Dying and Death ... conference, second edition.
This report is written in romanian language:

Prezentare generală:

Cea de a doua editie a conferinţei internationale Dying and Death in 18th-21st century Europe a fost organizată de către Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia şi Muzeul National al Unirii, Alba Iulia. Partenerii acestui eveniment ştiinţific au fost Consiliul Judeţean Alba, Direcţia de Patrimoniu Alba Iulia şi ANCS, sponsor fiind Corona SRL. Conferinţa a avut loc între 25 şi 27 septembrie 2009. Au participat 36 de cercetători din 7 ţări (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Serbia, Polonia, Ungaria şi România), reprezentând diverse institute şi universităţi de prestigiu din ţară şi străinătate.
Conferinţa s-a bucurat de o reflectare bună la nivelul presei locale dar şi naţionale:

http://www.adevarul.ro/articole/alba-iulia-premiera-nationala-asociatie-romana-de-studii-despre-moarte.html http://www.adevarul.ro/articole/asociatie-romana-de-studii-despre-moarte.html http://www.ziarulunirea.ro/art.php?cat=16&pg_id=30118http://www.monitorulab.ro/cms/site/m_ab/news/_specialistii_mortii_se_reunesc_la_alba_iulia_73263.htmlhttp://www.informatiadealba.ro/2009/09/%E2%80%9Eprofesionistii-mortii%E2%80%9D-se-intalnesc-la-alba-iulia/

Importanţa conferinţei:

Această conferinţă este unică în România şi centrul şi sud-estul Europei, datorită tematicii speciale pe care o atinge. Din această perspectivă s-a urmărit permanentizarea acestei manifestări ştiintifice, lucru realizată prin organizarea celei de a doua ediţii. Conferinţa are prin definiţie un caracter interdisciplinar, datorită tematicii.

Obiective urmărite:

- încurajarea cercetărilor de gen în România;
- încurajarea dialogului interdisciplinar asupra tematicii, obiectiv realizat, conferinţa bucurându-se de participarea unor specialişti din diverse ramuri ale ştiinţei: istorici, sociologi, psihologi, medici, preoţi, filologi, asistenţi sociali sau, pe de altă parte, persoane direct implicate în industria funerară (Lajos Hodi, Cosmin Bodrean);
- discutarea paradigmelor oferite de diverse ştiinţe asupra tematicii, a raportului ştiinţă-religie în ecuaţia morţii precum şi încurajarea dialogului interconfesional în domeniu;
- sensibilizarea opiniei publice româneşti asupra importanţei tematicii, datorită specificităţilor naţionale în domeniu, dictate de scăderea demografică, calitatea scăzută a serviciilor medicale sau existenţa unor subiecte tabu privind unele aspecte ale muririi şi morţii în România (euthanasia sau problematica incinerărilor şi crematoriilor umane, ambele datorate poziţiilor de respingere adoptate de către Biserica Ortodoxă Română şi a influenţelor unor modele traditionale în societatea românească);
- încurajarea analizei comparative între modelele muririi şi a morţii între Europa Vestică şi cea Centrală şi Sud-Est;
- încercarea de implementare a unor modele vest europene în domeniu în România: spre exemplu serviciile de îngrijiri paliative (dictat şi de creşterea accentuată în ultimii ani a bolnavilor de cancer în România) sau a tanatologiei şi a sistemul de death education (implementat în Occident prin diverse programe ale unor universităţi de prestigiu – de pildă, Center for Death and Society, Universitatea din Bath, Marea Britanie);
- încurajarea dezvoltării unor dezbateri polemice pe subiecte privind murirea şi moartea în România: euthanasia, tematica crematoriilor şi incinerărilor umane, ultima dintre acestea fiind considerată drept alternativă la rezolvarea crizei locurilor de veci din mediul urban românesc
- încercarea de organizare a unei Asociaţii Române de Cercetare a Morţii (RADS), după modelele brevetate în Marea Britanie, Olanda sau Suedia;
- diseminarea rezultatelor sub forma editării unui volum al conferinţei, publicat într-o editură acreditată, precum şi difuzarea acestuia în cadrul unor biblioteci de prestigiu din ţară şi din străinătate.

Concluzii:

- Conferinţa şi-a atins scopurile urmărite, lucru demonstrat atât prin reflectarea sa la nivelul mass-mediei locale şi centrale, cât mai ales prin publicarea majorităţii comunicărilor prezentate. Din pacate nu toţi participanţii la conferinţă au reuşit să trimită în timp optim comunicările lor pentru publicarea acestora în volum, însă se va cauta ca comunicările trimise ulterior deadline-ului stabilit să fie incluse în reviste de specialitate din România (B sau B+, conform cotaţiilor stabilite de către CNCSIS);
- De asemenea un număr de 12 participanţi români la acestă conferinţă au decis în unanimitate organizarea Asociaţii Române de Cercetare a Morţii (RADS), demarându-se deja formalităţile legale pentru constituirea acesteia (obţinerea dovezii unicităţii titlului, urmat apoi de înregistrarea propriu-zisă a acestei asociaţii, unice în România). Rostul acestei asociaţii este asigurarea unui nucleu cât mai divers de cercetători români asupra domeniului, traducerea pentru înţelesul publicului larg a politicilor sociale privind moartea în România, semnalarea deficienţelor actuale în sistemul românesc al morţii şi încurajarea organelor abilitate de a proceda la diverse modificări pentru îmbunătăţirea acestuia.
- Din punct de vedere ştiinţific au fost atinse cele mai diverse subiecte presupuse de fenomenul muririi şi evenimentul morţii: modalităţile de dispunere asupra cadavrului (înhumare sau incinerare – ultimul dintre acestea fiind puţin răspândit în România); euthanasie, sinucidere, corelaţia boală-moartea în postmodernitate, subiectul îngrijirilor paliative, tematica literaturii (culturii) şi a morţii, istoria muririi şi a morţii, religia şi înţelesurile morţii etc.
- Au fost prezentate subiecte cu totul şi cu totul noi pentru realităţile morţii in România, cum este situatia înmormantarilor ecologice in Marea Britanie (Woodland Burials), model apărut doar din 1993.
- Sunt demne de remarcat polemicile născute în jurul acestor subiecte, chestiune care a încurajat lărgirea orizonturilor analitice şi expunerea critică a unor argumente pro şi contra asupra unor realităţi ale tematicii (de pildă, discuţia pe marginea tematicii crematoriilor în spaţiul românesc, a subiectului prevenţiei sinuciderii sau a cauzelor slabei dezvoltări a serviciilor de îngrijire paliativă în România). Din acestă perspectivă, este salutară dimensiunea interdisciplinară, multiculturală, multietnică sau interconfesională a acestei conferinţe.
- A fost extrem de benefică prezenţa unor “profesionişti” ai morţii la acestă conferinţă, ceea ce a determinat posibilitatea concretă de corelare a unor aspecte teoretice cu cele practice.
- Se va organiza cea de a treia ediţie a acestei conferinţe în iulie sau septembrie 2010, scopul urmărit de organizatorii fiind ca această manifestare ştiinţifică să devină o replică central-sud est-europeană la conferinţele de gen din Europa Occidentală (de pildă conferinţa Death, Dying, and Disposal of the Body (DDD) organizată din doi în doi ani, în Anglia, care în 2009 a ajuns la cea de a noua ediţie, având peste 150 de participanţi din peste 20 de ţări de pe cinci continente). Pentru atingerea acestui scop, se va urmări invitarea unor cercetători provenind din spaţiul fostei Uniuni Sovietice, din ţările balcanice, precum şi din fostele state comuniste europene, alături de cercetători din Europa Occiodentală.



Alba Iulia
21.10.2009

CP.III, dr. Marius Rotar (Centrul de Cercetări Istorice şi Politologice „Iuliu Maniu”, Universitatea „1 Decembrie